joi, 27 decembrie 2012

Nimeni....





          Nimeni pe strazi, intr-o lume in care nimeni nu mai priveste pe nimeni. O lume inghetata intr-un mare nimic in care timpul nu mai stie sa ingroape uitarea. Eu, un nimic in plus, ma revars peste strazi, caut felinare in care sa infloreasca amintirile.Am uitat ca trecutul nu vorbeste niciodata prin petale.Trecutul vorbeste prin cenusa, pe care, daca nu o arunci, te ingroapa de viu. Praf in ochi e existenta.Dar tu nu stii ca , demult nu mai vad prin ochi. Nimeni mi-a spus ca undeva asteapta fericirea sa-mi dea o imbratisare straina si sa-mi sopteasca cea mai adanca tacere din lume.Nu, nu am sa plang.Lacrimile mele nu-s pentru tacere.Lacrimile mele sunt pentru cuvinte ,pentru cateva nimicuri si pentru atatia nimeni.
       Acelasi nimeni mi-a spus ca undeva asteapta umbra vietii mele sa-mi dea o palma peste suflet .Si din aceasta lovitura sa-mi scuture in neant toate lacrimile neplanse. Nu, nu am sa rad. Zambetele mele inca nu au invatat cum e cu lumea inghetata.
      Am inceput sa cred in nimic si in punctele lui de suspensie.

       Cel mai periculos din nimic e umbra sa unde e totul stand cu spatele.

Niciun comentariu: