joi, 12 aprilie 2012

Nimic nu este nou.

Cadavrele cuvintelor au rămas... în ciornă! Mormintele (goale) au fost trecute pe curat! Raman  virgula dintre cuvânt şi tăcere . Si da....cele mai bune sfaturi mi le-a dat tacerea. Noptile stau si imi trec zilele pe curat si realizez ca am pierdut tot ce aveam şi după aceea imi  dau seama că nimic din ce am pierdut nu era al meu într-adevăr. Trec secundele si nimic nu este nou poate doar faptul ca realizez din ce in ce mai mult cate nimicuri am strans in viata mea de-a lungul anilor studentesti. Cred ca studentia mi-a umplu viata de cacat...oameni de cacat. Iar acum urmeaza replica : ai sa mai cresti . Dar pana cresc ce fac? Pana cresc sunt nevoita sa imi dau seama ca lumea nu ma va lasa sa traiesc cum vreau eu, dar daca sunt destul de tare, cel putin nu trebuie sa traiesc cum vrea ea. Cred ca pana la urma trăim să umplem paginile albe cu morminte nemuritoare!

P.S : mi-as fi dorit sa mai scriu dar noaptea ma trage de pleoape.Noapte buna !