vineri, 5 noiembrie 2010

O alta zi



O alta zi in care ma trezesc, dupa orele putine pe care le dorm...O alta zi in care incerc sa ma agat de un fir de viata si sa merg mai departe oricat de greu ar fi. Este greu de acceptat realitatea, dar din pacate nu am alta solutie. Va trebui sa accept ca tot raul ce il simt acum, este facut cu mana mea, din inconstienta. Ieri era mai multa culoare in viata mea, azi totul e alb-negru, nu imi mai permit culori, dar imi permit sa merg inainte cu fruntea sus, chiar daca nu am avut ce mi-am dorit.
Ascult ''Caruso'' si fumez, si ma gandesc dar nici eu nu stiu la ce...La ziua de maine nu imi permit sa ma mai gandesc ptr ca o vad atat de departe...Ma gandesc ca am ajuns aici, la sfarsitul altui drum, din pacate am ajuns la finish cu sufletul distrus, dar stiu ca timpul imi va cicatriza fiecare rana, si mai stiu ca peste 5 ani, imi voi aduce aminte f vag de momentele de acum, sau poate nu...Am primit o lectie foarte dura de la viata si sper sa invat de ajuns incat istoria sa nu se mai repete.'
Raman sa-mi fumez durerile...

joi, 4 noiembrie 2010

Ce zi fara culoare, fara sens



M-am trezit acum 2 ore, si incerc din rasputeri sa imi fac o cafea. Nu am chef de nimic, am incalzit doar apa, astept sa apara cineva sa imi puna cafeaua si sa amestece pentru ca eu simt ca nu mai am putere sa mai duc ceva pan' la capat. De la un timp incoace, nu prea ma mai odihnesc asa cum mi-as dori, noaptea pentru mine a devenit zi. Sunt un zombi si totusi incerc sa imi fac curaj sa merg la cursuri. Este o zi frumoasa de toamna/iarna, nici eu nu stiu, stiu doar ca este soare...si frig, dar mai mult frig si rece este in sufletul meu.
Imi urmaresc colega cum se pregateste sa mearga la cursuri, timp in care eu ratacesc aiurea prin minte, prin suflet...Imi aprind o tigara si incerc sa scriu prin fumul ce trece ca o ceatza prin fata ecranului. Unde esti TU cand am nevoie de tine? Sau cred ca nu am nevoie de nimeni, cred ca am nevoie de mine si nu ma mai gasesc . Dar cum m-as putea gasi daca nu stiu unde sa ma caut? Sunt ratacita, sunt pe alta lume...Ma intind un pic in pat, mi-am adus aminte ca am de terminat o carte.

miercuri, 3 noiembrie 2010

Fara titlu.

  
    Uneori viata te loveste, atunci cand te astepti mai putin. Te face sa te simtit pe o linie de plutire, si parca de-o data te scapa din maini. Uneori cred ca in lumea asta nu prea am loc, uneori cred ca fericirea mea sunt doar lacrimile. As pleca undeva, fara ca nimeni sa ma vada. As pleca cutreierand lumea in lung si-n lat, dar nu se poate, si stau aici si indur incertitudinea ce mi-o ofera viata. Se invalmasesc in mine senzatia de cadere in gol, bucuria zborului si teama de prabusire. Vreau sa inchid ochii, sa ma ascund in umbrele pleoapelor si sa visez frumos. Dar mai exista vise frumoase? Sau poate, nu mai stiu eu sa visez, asa cum numai stiu sa fac multe, uneori am impresia ca nici de respirat nu mai stiu, si o fac artificial.
   Am o stare aiurea, imi este si greu sa o descriu, literele se incapataneaza sa nu alunece in cuvinte ptr a crea o explicatie logica starii mele. Literele mele nu se mai vor cuvinte, ganduri, doruri...nimic. Pana si ele simt ca s-au scarbit de mine.
   Voi sta sa amestec litere, gasind intrebari si raspunsuri, iar undeva in mine stiu ca ma voi regasi asa cum eram o data. Voi sta sa visez la vesnicia clipei cand totul va fi cum imi doresc. Poate maine va fi mai bine....